Urgent! Căutăm (Inventăm) „compromat” pentru SÎRBU!

untitled

Au trecut ceva mai mult de 3 luni de la plecarea mea din PCRM. Cu toate acestea, cu uimire constat că, frustrările foștilor mei colegi nu contenesc.

Cînd am plecat am încercat să explic cît se poate de clar motivele care m-au făcut să iau această decizie. Motive care de fapt, sunt mai multe decît cele expuse oficial, dar am evitat să torn “zoaie” peste echipa de care, am fost totuşi foarte legat. Echipă în care mai sunt foarte mulți oameni pe care nu voi înceta nicicînd să îi respect.

De aceea m-am abținut să atac foștii colegi și am rugat să-mi fie respectată decizia pornind de la faptul că suntem toți oameni liberi și decidem în mod individual ce schimbări ne fac viaţa aşa cum o vrem noi.

Din cîte se pare, însă factorul uman nu a funcţionat aşa cum nu a funcţionat nici bunul simţ. Unii foști colegi, cu imaginaţie “înflăcărată” nu au ezitat să mă atace în cel mai murdar mod, născocind minciuni din cele mai gogonate şi ridicole.

M-am așteptat la critică și consider că aceasta este normală în cazul în care,  orice persoană politică poate și trebuie să fie criticată, doar acesta este în esenţă un proces democratic. Însă, atunci cînd se întrece orice limită a bunului simţ, cînd se proliferează minciuni sfruntate, atacuri directe la persoană și la membrii familiei, calomnii la modul cel mai direct – este imposibil de tăcut.

Şi uite că nu a trebuit să treacă mult timp, ca să apară şi planul de desființare a lui Sîrbu.

Le doresc mult succes celor foști colegi care  ard de nerăbdare să mai născocească niște date compromițătoare despre Sîrbu. Le urez să se înarmeze cu răbdare şi sîrguinţă. Nu prea au ce găsi, în schimb această atitudine, îmi dă tot dreptul moral să deschid și eu unele paranteze, doar unele, nu pe toate!

Cînd Sîrbu a fost în echipa PCRM era specialist bun, era apreciat și decorat.

Cînd nu mai este în echipa PCRM, Sîrbu  este o mediocritate de care nu a mai auzit pămîntul.

De fapt s-a înțeles că nu Sîrbu ci o imaginară fantomă a fost acela care a apărat interesele PCRM în cadrul campaniilor electorale împotriva abuzurilor concurenților electorali și organelor electorale.

Nu Sîrbu a fost acela care, prin toate instanțele a obținut menținerea dreptului de proprietate asupra multor proprietăți ale PCRM, inclusiv imobilul de sute de milioane de pe str. Armeană.

Nu Sîrbu a fost acela care întocmea sesizări la Curtea Constituțională și nici nu el era acela care demonstra Înaltei Curți că multe acte legislative vin în contradicție cu Legea Supremă.

Nici primul act legislativ de consistență acceptat de majoritatea parlamentară tot nu era a lui Sîrbu.

Acela era cu totul un alt om – un executor docil și ascultător, care nu dă Doamne să vină cu o părere proprie că nu de alta, era ridicat în picioare la ședința fracțiunii și era înjurat de mama focului, așa ca să nu-i mai treacă prin cap să vină cu idei care nu se încadrează în linia partidului, adică linia decisă de un cerc foarte restrîns de oameni.

Oare de ce atîta frustrare și atîtea atacuri la adresa lui Sîrbu?

Oare de ce cu atîta insistență și chiar în panică  se caută date compromițătoare împotriva lui Sîrbu?

Probabil, la timpul său liderii PCRM au făcut o mare greșeală că l-au luat în echipă. Era prea tînăr și prea curat. Era imposibil să ții în mînă un om care nu prea ai cu ce îl șantaja și discredita.

Era clară politica de a numi în funcții cheie persoane cu trecut nu tocmai curat pentru a le  ține în mînă de fier.

Iată că, cu Sîrbu au greșit, nu prea ai cu ce-l șantaja. Că, să fi avut cu ce, nu mai avea el curajul să părăsească corabia PCRM.

Cineva ar putea spune, cum așa? Sîrbu nu este curat! I-a uitați-vă, el conduce un autovehicol care nu are o istorie foarte curată! Aha l-am prins!

Da da, felicitări, l-ați prins! L-ați prins așa cum prindeți rechini în lacul din Valea Morilor!

Ce contează că Sîrbu, în toată această poveste este un cumpărător de bună credință, i s-a stabilit calitatea de parte vătămată într-un dosar penal, instrumentat de procuratură? Ce contează că, de fapt, la mijloc sunt niște scheme de escrocherie cu companiile de asigurări din străinătate? Ce contează că această istorie a devenit cunoscută abia peste vreo 2 ani, după ce toate autoritățile statului au efectuat cel puțin vreo 2-3 verificări și înregistrări iar organele internaționale nu au nici o pretenție la Sîrbu? Ce contează? Omenii așteaptă senzație! Gata l-am prins!

Așa! Care este următorul act de compromitere! Aaa, da Sîrbu doar a fost cumpărat! E he he …. Mmmm. Stați că aici ceva nu se leagă! Cam s-au grăbit foștii colegi să vină cu astfel de învinuiri. Au cam depășit orice limită a criticii rezonabile.

Iată că s-au şi trezit cu o acțiune civilă în instanță pentru defăimare.

Aha. Sîrbu vrea să cenzureze internetul, cum își permite el aşa ceva?! El este bolnav etc.

Interpretările și comentariile la acest subiect iau amploare. Ce le mai place băieţilor  să se amuze pe marginea sufernților psihice ale lui Sîrbu, Ha ha… chiar e ilar.

Sigur că, nici nu s-au gîndit la existența unor proceduri juridice de constatare a prejudiciului moral în asemenea procese. Să vedem cum vor rîde atunci cînd instanța îi va obliga să plătească un prejudiciu moral de vreo sută de mii de lei. Să vedem atunci cine va avea de suferit psihic și financiar.

Băieți!!! Urgent, mai avem nevoie de ceva „compromat” pentru Sîrbu că se cam duce de rîpă toată strategia noastră! Cine mai are ceva despre Sîrbu, vă rugăm să ne ajutați că nemernicul se face prea independent și nu ne place!!!

În incheiere aş vrea să le dau un sfat acestor “buni foşti” prieteni, dacă minţile lor aprinse de nereuşite nu mai pot născoci alte mizerii despre mine, poate apelează la vre-un scenarist profesional, aşa măcar  ar putea avea pretenţia de a fi luaţi în serios.

Respect şi demnitate vă urez.

 

 

 

 

 

 

 

 

Written by

Comments are closed.